- Domnule primar, s-a construit mult în ultimul timp în Apahida, s-au înmulțit și locuitorii comunei. Referitor la traficul spre oraș, spre locurile de muncă ale apahidenilor, ce ne puteți spune?

- Depinde unde sunt amplasate locurile de muncă. Dacă vorbim de “Emerson” sau alte firme de pe Bulevardul Muncii, cei din Apahida sau Jucu au varianta cu deplasarea pe centură. Din păcate și aceea devine aglomerată, se simte deja și acolo nevoia a patru benzi de circulație, în loc de două, cum sunt acum. În ceea ce privește accederea în Cluj, cel puțin până la un punct, Apahida are câteva avantaje: centura pe drumul național care traversează Clujul de la aeroport până în Florești, mai avem centura spre Vâlcele și strada Cantonului, care merge pe la “Selgros” și pe care în momentul de față noi am unit-o cu porțiunea asfaltată cu ieșire la șosea în Sânnicoară, până dincoace de Aeroclub. Acolo am asfaltat mai multe străzi, dar asta e una strategică, deoarece mulți apahideni deja din Sânnicoară o iau la stânga, trec calea ferată și apoi merg pe lângă Aeroclub – str. Cantonului – Selgros și întră în Cluj. Deci putem spune că avem trei căi de acces în Cluj, care toate se întâlnesc în centru și de acolo încep de fapt problemele.

- Va fi și centura din care Apahida face parte din Inelul 1?

- Așa este, am avut discuții cu domnul Emil Boc. Bineînțeles că am fost de acord să cooperăm, ca și primarii din Florești și Gilău. Chiar azi am primit de la Primăria Cluj un documentar și vom pregăti și noi o Hotărâre de Consiliu prin care arătăm că suntem de acord să se întocmească Studiul de Fezabilitate și Planul de Urbanism Zonal pentru această lucrare, suportând cheltuielile în mod proporțional, fiecare în funcție de distanța parcursă de centură. Vom suporta și vom recupera ulterior banii, admițând că această lucrare se va face totuși pe fonduri europene și că banii cheltuiți pe consultanță, studii de fezabilitate și PUZ vor fi recuperabili. Într-un an și jumătate sau doi ar trebui să se finalizeze documentația și să se înainteze la Compania Națională de Drumuri, care va face implementarea proiectului în următorii patru ani. Eu aș zice că se poate face mai repede, deoarece să știți că și Apahida și Sânnicoară vor fi sufocate în câțiva ani de zile de mașini mari, de tiruri. Noi mai avem o licitație la PUG în luna decembrie, pentru o ieșire de pe platforma industrială direct în centură; am discutat deja cu mai mulți specialiști și cu investitori de pe platforma Nervia. E o distanță de 600-800 metri, doar că trebuie studiat cu atenție pe unde vine noul curs al Someșului și să vedem dacă putem chiar din anul viitor să începem studiile.

Câmpenești va rămâne zonă rezidențială

- La intrare în Cluj-Napoca avem cartierul sau satul Câmpenești?

- Câmpenești e un sat, iar ceea ce există pe Valea Feiurdului, până la primul lac, face parte din Apahida; și creșa de la Câmpenești e numită impropriu, de fapt e în Apahida. Câmpenești nu are statut de sat de vacanță, ci de zonă rezidențială. Nu voi accepta să intre în acea zonă industria, depozitele, deoarece, chiar dacă îi spunem impropriu „sat de vacanță”, e bine totuși să-i păstrăm această destinație. Avem destule zone industriale de depozitare pentru a nu altera și acea zonă. După părerea mea, casele sunt destul de înghesuite acolo, nu mai au nevoie și de alți factori perturbatori. Eu nici nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez că nu se mai face spitalul de urgență acolo. Erau avantaje și dezavantaje în această privință. Îi fusese alocată o suprafață considerabilă: după părerea mea, poziția de aici a edificiului respectiv era net superioară celei din Florești și pot aduce mai multe argumente. Unul dintre ele este calea de comunicare rutieră, aeriană – aeroportul fiind în această zonă, nu spre Florești - și feroviară; apoi era o suprafață generoasă, 15 hectare libere de sarcini, fără probleme. Între timp primăria a adus și celelalte utilități în zonă, chiar mai departe de acea locație: apa, gazul; era situată la circa 1 kilometru de șoseaua Cluj - Dej. De asemenea, există acum un proiect pe care-l va implementa Compania de Apă, cu canalizare în Câmpenești, după care vom începe asfaltările. Știu că mulți cetățeni din Câmpenești mă judecă greșit, poate unii mă și bruftuluiesc prin presă și rețelele de socializare pentru că nu am asfaltat acolo străzi. Însă deoarece există acest proiect de canalizare, nu pot arunca banii pe asfaltare și apoi să spargem asfaltul. Chiar acum am aflat despre o zonă mică de drum asfaltată, care a blocat o canalizare undeva și acum iese la suprafață. Închipuiți-vă ce ar însemna să asfaltezi 5-6 kilometri de drum și pe urmă să faci racorduri și canalizări.

- Putem vorbi de cartiere în Apahida?

- Dezmirul este un sat și are cartier al lui propriu. Putem spune că Apahida are “Omnia Residence’, cartierul de sus, de pe Dealul Dărăuaș. În rest, nu putem vorbi de cartiere. În Dezmir există “Panorama Garden”, o zonă unde sunt în jur de 200 de case de locuit, numai P+1. Date exact nu putem avea, se modifică de la o zi la alta. Sunt acolo străzi pe care toate casele sunt la fel, de la arhitectură și împrejmuire, până la culoare. A fost un investitor care a făcut acest proiect, eu l-am apreciat, deși am găsit și acolo combatanți. Unii care merg prin alte țări – Anglia, Olanda – laudă această arhitectură, dar la noi nu e bine. Sigur că niciodată nu va fi unanimitate de păreri, dar important e ca majoritatea să aprecieze. Acum se mai deschide o zonă de blocuri la Sânnicoară, undeva la 250 - 300 de apartamente, care dacă se extinde ar putea fi numită cartier. Mai avem prevăzute zone pentru construcție de blocuri și acolo ele vor deveni cartiere. Sunt deja începute, pe strada Pietroasa.

- Utilități există acolo?

- Deși am insistat foarte mult în mandantul trecut și în acesta, în această zonă nu avem încă utilitățile. Suntem în discuții cu cetățeni pentru cedarea terenului, pentru a deschide căi de comunicație pe care să putem duce aceste utilități.

- S-ar putea face un demers – împreună cu celelalte autorități – pentru simplificarea chestiunilor legate de birocrație, a acestor proceduri complicate?

- Am făcut pe toate căile, să nu vă închipuiți că am stat și am așteptat. Am vorbit cu alți primari și s-au efectuat demersuri și prin Asociația Comunelor. Din câte informații am, este pe cale să fie simplificată procedura de achiziții publice. După cum știți, acum vreo lună și ceva a fost în țară comisarul european Corina Crețu, care a spus la un moment dat că nu se mai poate continua așa; noi avem cea mai complicată și stufoasă procedură de achiziții. Facem documente pe care nu cred că cineva are timp să le citească; nu înțeleg de ce nu s-ar sumariza dintr-un volum de 200 de pagini câteva pagini care să cuprindă esența.

- Ce alte proiecte mai aveți în derulare?

Pe lângă proiectul de asfaltări pe fonduri europene, de 1.000.000 euro, avem deja semnat contractul - și sper ca în decembrie să-l finalizăm, pentru construcția unei grădinițe, care costă aproape 1 milion de euro, jumătate din sumă provenind din fonduri europene. Atât s-a putut acorda maxim, restul am completat de la noi. Mai avem un proiect cu șanse mari de a fi prinde finanțare, pentru renovarea a două cămine culturale, tot pe fonduri europene – 500.000 euro – cel din Apahida și parțial cel din Pata, deoarece acolo am mai lucrat cu fonduri proprii. De asemenea, am depus un proiect – cu șanse de 50%, zic eu, dar dacă nu depui n-ai nicio șansă – pe drumuri agricole; ar fi vreo 7-8 kilometri asfaltați. Se pot găsi și aici cârcotași, dar dacă asta e destinația fondurilor, nu le poți folosi în altă parte. Are o parte bună, pentru că face legătura între Pata, Dezmir și drumul județean al Cojocnei; va fi încă o cale de ocolire, măcar pentru utilaje, mașini agricole, care nu vor mai trebui să iasă la șosea.

Marea Unire și dezbinarea românilor

- Cum veți marca anul acesta Ziua de 1 Decembrie?

- În acest sărbătorim din nou Ziua Unirii la Monumentul Eroilor, cu depuneri de coroane și la celelalte monumente din comună: Dezmir, Corpadea, Sub Coastă. Vrem să găsim o soluție să dezvelim un monument și în Pata. Întotdeauna depunem la toate aceste monumente, pentru a ne cinsti înaintașii. Intrăm în Anul Centenarului și cred că toți românii va trebui să analizăm cum intrăm în acest an și cum îl sărbătorim. Suntem în aceleași idei pentru care peste 100.000 de români s-au întâlnit la Alba Iulia și au consfințit Marea Unire? Acum o sută de ani acei români, oameni simpli în opinci, în căruțe, prin zăpadă, au mers acolo să consfințească acest ideal, în zilele noastre, cu tot cea avem la dispoziție părem să ne îndreptăm spre marea dezbinare. Ar fi de dorit ca toți românii să lase vrajba care îi domină, nu știu când a mai fost acest popor atât de divizat cum este acum. Credeți-mă că mi-e greu să prevăd ce se va întâmpla pe 1 Decembrie 2018 și cum vom sărbători.

- S-ar putea face oare un proiect prin care românii să nu mai fie atât de despărțiți, dezbinați? Ce ne-a adus în halul acesta?

- Cu riscul de a fi acuzat că dau vina pe unul sau pe altul, cred că două aspecte ne-au adus în această situație: primul ar fi goana românilor după putere și înavuțire, comportamentul nostru, după ce-am scăpat din acea încătușare, unde gândeau șefii în locul tău, nu trebuia să-ți faci prea mari probleme cu gândirea. După acea descătușare, fiecare a vrut să devină un patron prosper dacă se putea în 24 de ore sau, dacă nu, măcar într-o săptămână sau o lună; toate acestea ne-au dus la acel capitalism care nu este reconsolidat încă. Ne-au mai „ajutat” și elemente din afară, cu diverse interese, pe principiul „divide et impera”; probabil unii mă vor contrazice, dar nu cred că au argumente solide, eu le-aș aduce contraargumente. Acum avem mai multe „înalte curți” la care ne pârâm unii pe alții, băgăm zâzanie unii împotriva altora. E nevoie ca toți să comunicăm, să discutăm proiectele, să venim cu amendamente, inclusiv politicienii, pentru că sunt toți de aceeași naționalitate. 

 

Autoritățile din Apahida iau în calcul introducerea în comună a iluminatului public prin intermediul panourilor solare. Deocamdată, proiectul este în stadiul de analiză. “Căutăm de ceva vreme o soluție pentru iluminatul public. Ne-am gândit ca, pentru a evita toate problemele de rețele și capuri trase, să facem un proiect cu panouri solare. Deocamdată este la nivel de discuție și vom vedea cum ne organizăm. Noi în fiecare an am făcut extinderi ale iluminatului public. Am iluminat toată șoseaua din Apahida, drumul național până la pod; apoi am extins pe alte străzi. Dar avem aproximativ 1600 – 1800 de lămpi în toată comuna; în fiecare an am tot încercat să înlocuim lămpile consumatoare de multă energie cu leduri. Acum ne documentăm pentru iluminatul cu panouri solare, să vedem ce costuri implică. Este de perspectivă, și sperăm să găsim soluții.

În ceea ce privește iluminatul festiv de Sărbători, inițial am zis că-i dăm drumul pe 1 Decembrie, dar vom da drumul puțin mai repede. Sperăm să fie reușit, pentru că ne-am adus concursul mai multe persoane; vom amenaja și spațiul din fața Căminului Cultural Apahida. Am adus și patinoarul, e montat în curtea sălii de sport pentru al treilea an consecutiv și va funcționa începând cu 1 Decembrie. Am venit cu un proiect de hotărâre, reducând costurile pentru tinerii din comună. Astfel, tinerii sub 18 ani vor plăti un bilet de doar 1 leu, față de 5 lei, cât a fost anul trecut.”, detaliază viceprimarul din Apahida, Ilinca Crăciunaș. 

“Motivul pentru care dăm drumul la iluminatul festiv mai repede este, paradoxal, tocmai lipsa forței de muncă. O să râdeți, dar firma care ne-a făcut lucrarea ne-a spus că pe 1 decembrie nu are oameni la muncă și va veni mai repede. Are multe lucrări în nenumărate orașe, a câștigat multe lucrări venind cu prețuri bune, dar mi-a spus că e strâns cu ușa, pentru că oamenii vor să aibă și ei sărbătoare și refuză să muncească. E un alt manager care se plânge de lipsa forței de muncă.”, adaugă primarul Grigore Fati.