47În cea mai recentă vizită pe care am realizat-o în comuna Mihai Viteazu, am avut marea plăcere de a sta de vorbă cu doamna Dana Ardelean, legumicultor cu experienţă şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Legume şi Flori din comuna Mihai Viteazu, “Porodica”. Am încercat să înţelegem ce înseamnă să cultivi un hectar de teren de legume, dintre care 17 ari reprezintă solariile, în care cresc roşii, castraveţi, ardei, vinete. Ce ziceţi de 8 kilograme de ardei pe tufă, la o producţie?

 

Pentru că este o activitate care implică multă, multă muncă, investiţii financiare pentru a avea rezultate, dar şi riscuri, toată cultura este asigurată. Seminţele folosite sunt testate iniţial, chiar dacă sunt achiziţionate în urma unei atente documentări. Doamna Ardelean, conştientă de importanţă asimilării informaţiilor şi noutăţilor tehnologice apărute în domeniu, participă la târgurile de profil, atât la “Agraria”, manifestare organizată în judeţul Cluj, cât mai ales la Bucureşti, la târgul „Indagra”, de unde îşi şi aduce seminţele. Foarte importantă pentru buna dezvoltare a culturilor, în condiţiile meteorologice actuale, este reţeaua de irigaţii prin bandă de picurare, care se regăseşte în toată grădina.
48Pentru fertilizarea solului este folosit îngrăşământ natural, gunoi de găină, fermentat 3 ani, ne explică doamna legumicultor, deşi recunoaşte că sunt necesare şi alte tratamente care sunt aplicate atât solului cât şi culturilor, indispensabile pentru o producţie bună. Tocmai pentru a nu cumpăra întreaga cantitate de îngrăşământ necesară, şi pentru a dezvolta activitatea agricolă şi a asigura necesarul pentru consumul familiei, doamna deţine şi 180 de găini ouătoare.
“Multă muncă şi voinţă”, sunt cuvintele prin care gazda noastră îşi caracterizează pasiunea. Iar dacă este să îşi laude, pe bună dreptate, produsele, acestea sunt recomandate de “calitatea, gustul, aspectul şi prospeţimea” lor. Trebuie să recunoaştem că nu lipseşte concurenţa în zonă, sunt mulţi legumicultori, dar marea ameninţare vine însă din partea celor care se intitulează “producători” şi vând în pieţe produse “româneşti” din 1 ianuarie până în 31 decembrie. “Este imposibil să ai o producţie pe o asemenea perioadă. Noi, adevăraţii producători, începem abia în februarie, cu ridichi, ceapă verde, iar apoi în toamnă, până în maxim luna octombrie putem să ducem legume în piaţă, în funcţie de prima brumă”.
Ceea ce am văzut la doamna Ardelean este rezultatul acumulării experienţei de la an la an în acest domeniu, dar şi reinvestirii profitului obţinut. Iniţial, dânsa ne povestea că a început cu ceapă şi morcovi, dar a fost nevoită să cumpere şi acest teren pe care s-a dezvoltat treptat. A plantat apoi 500 de fire de roşii şi a achiziţionat solariile de la Deva. Apelează cu încredere la produsele de calitate din import, fie că este vorba despre tratamente sau seminţe şi noi soiuri. Chiar anul acesta ne-a spus cu optimism că are printre soiurile cultivate variante noi şi mai puţin întâlnite de legume - roşii negre, roşii roz, roşii cherry, sau castravetele semi-lung, foarte bun pentru salată, dar considerat din păcate de către consumatori “castravetele fără gust comercializat înfoliat, în timpul iernii în supermarketuri” – o percepţie greşită.
49Tot ceea ce am văzut este rodul muncii sale şi a soţului. De foarte mare ajutor este mama dânsei, care ajută la comercializarea produselor, în piaţa “Flora” din Cluj-Napoca.
...Să nu credeţi, că după atâta muncă, nu există satisfacţie. “Cea mai mare satisfacţie este atunci când vedem în grădină aceste produse de calitate”. Şi tot datorită legumelor, doamna Ardelean a putut merge împreună cu familia în vacanţe de neuitat în străinătate. Elveţia şi Dubaiul sunt doar două dintre cele mai “exotice” destinaţii în care a ajuns. Aşa încurajare de a te apuca de agricultură, mai merge!