Visul românilor la Revoluția din ’89 a fost să avem o țară în care să trăim liberi și să avem un viitor mai bun și mai sigur pentru noi și copiii noștri.
Ce am primit... Am putut ieși din țară în vacanțe, am putut cumpăra ce voiam, am putut înjura pe cine voiam, avem mai multe programe tv decât bulgarii, avem portocale și în alte zile nu doar de revelion...
Dar... ne pierdem siguranța și stabilitatea proprietăților, ne pierdem siguranța locului de muncă, ne pierdem viitorul unei educații sigure și predictibile pentru copiii noștri, ne pierdem copiii prin legi care ne iau dreptul de a-i educa cu dragoste de țară și de familie, legi fără strategii de aplicare și fără un mecanism care să ne asigure că nu pierdem mai mult decât câștigăm.
Revoluționarii de lux nu ar fi existat dacă Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara ar fi avut sorți de izbândă. Dar n-a fost să fie, inclusiv din cauza marii majorități a românilor ieșiți orbește din comunism.
Ce s-a făcut nu mai poate fi dat înapoi, dar poate fi reparat făcând un RESET la Decembrie '89.
O națiune nu moare decât atunci când nu mai visează. Visul că putem avea o viață mai bună, conduși de guvernanți pentru care poporul este mai presus decât propriile interese meschine, acumularea de averi și binefacerea doar a propriilor familii.
RESETAREA ROMÂNIEI la idealurile din ’89 este dorința care renaște.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Cătălin GHERZAN
