M-a onorat și m-a bucurat în același timp invitația de a participa la Conferința la nivel înalt cu tema “Implementing WPA Agenda: progress and way ahead” organizată de Ministerul Apărării Naționale, tema fiind una extrem de importantă și de interesantă: Femeile, Pacea și Securitatea. Egalitatea de gen are corespondent, iată, și în ceea ce privește reprezentarea femeilor în domenii care până nu demult păreau de-a dreptul prohibitive, așa cum este cel militar.

În ultimele decenii, femeia a evoluat foarte mult atât pe plan social, cât și pe plan militar, iar problematica gender se dovedește a fi de cea mai mare actualitate și în România. În țara noastră, majoritatea structurilor militare au reevaluat și accentuat rolul și statutul femeii, deși au fost și încă mai sunt dificultăți inerente în integrarea femeii într-un mediu de lucru dominat, pe de o parte, de masculinitate, iar, pe de altă parte, de stereotipuri ce țin de înțelegerea eronată a dimensiunii de gen.
Cu atât mai important este pasul făcut în anul 2000, când Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1325 privind #Femeile, #Pacea și Securitatea (Women, Peace and Security) care este considerată o piatră de hotar în acest domeniu. Pentru prima dată, Consiliul a admis într-o rezoluție că femeile sunt victimele principale ale conflictelor armate și că ar trebui să aibă un rol important în prevenirea și rezolvarea acestora.
Operațiile de menținere a păcii și nu numai presupun în prezent o prezență tot mai numeroasă a femeilor în cadrul respectivelor misiuni. În plus, femeile din cadrul operațiilor de menținere a păcii pot fi modele de urmat în localitățile în care acționează, fiind un exemplu pentru femeile și fetele din aceste societăți dominate de bărbați.
Salut prezența alături de noi a doamnei general – maior Sheryl Gordon, comandant al Gărzii Naționale Alabama. Este cea mai bună dovadă a faptului că femeile pot reuși acolo unde se credea că doar bărbații au sorți de izbândă. Aștept cu nerăbdare să vorbim despre bunele practici în domeniu, mai ales că SUA reprezintă un etalon din acest punct de vedere. România a pășit hotărâtă pe urmele unor state mai dezvoltate din acest punct de vedere, iar acum vedem din ce în ce mai multe femei care au acces în structuri militare diverse și nu doar la un nivel de execuție, ci și de comandă. Și e bine că acest proces începe încă de la nivel de liceu. Până nu demult, în liceele militare fetele nu aveau ce căuta. Acum urmează cursurile acestor licee vocaționale cot la cot cu băieții, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. Extrapolând, o situație similară întâlnim în multe structuri ale forțelor de apărare, femeile fiind acum membre de bază ale Armatei și nu numai.
Conform unui studiu, în general, femeile sunt adesea privite ca victime slabe, dependente sau nevinovate, în timp ce bărbații sunt considerați ca furnizori independenți și puternici de securitate sau autorii actelor de violență. În realitate, femeile pot fi, de asemenea, furnizori de securitate și autori de violență, și de multe ori pot fi experți în nevoile de securitate la nivel de comunitate sau grup social.
Femeile au acum roluri importante în operațiuni de luptă, de menținere a păcii, poziții strategice și altele.
Rezoluția Femeile, Pacea și Securitatea permite acum ca statele membre ale ONU să asigure participarea femeilor în cadrul procesului decizional la toate nivelurile instituționale (național, regional Și internațional), precum și în cadrul mecanismelor de prevenire, gestionare și soluționare a conflictelor. De asemenea, toți actorii implicați în acordurile de pace includ automat și aspecte privind protecția și respectarea drepturilor pentru femei și fete.
Consider că încă mai sunt pași importanți de urmat, astfel încât statele să sporească angajamentul femeilor în luarea deciziilor militare, politice și economice, așa cum Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU recunoaște nevoia urgentă de a integra o perspectivă gender în operațiile de menținere a păcii, fapt ce va contribui la menținerea și promovarea păcii și securității internaționale. De asemenea, Rezoluția solicită o implicare mai mare a femeilor la toate nivelurile, de la etapa timpurie de prevenire a conflictului până la reconstrucția post-conflict.
În final, putem spune că integrarea perspectivei gender în sectorul de securitate și apărare nu înseamnă pur și simplu mai multe femei. Integrarea perspectivei gender se referă la procesul de evaluare a implicării femeilor și bărbaților la orice acțiune planificată, incluzând legislația, politici sau programe, în toate domeniile și la toate nivelurile.

Simona Bucura-Oprescu, deputat PSD de Argeș