mihai viteazu 1În 21 aprilie anul curent, la Casa de Cultură din Mihai Viteazu s-a desfășurat un eveniment deosebit: semnarea oficială a actului de înfrățire dintre comuna Mihai Viteazu și satul Crihana Veche, de dincolo de Prut. Conform protocolului, s-au intonat cele două imnuri de stat. Părintele Traian Nica a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și a binecuvântat întâlnirea. Redăm aici cuvântul primarului comunei Mihai Viteazu, domnul Ioan Zeng, în deschiderea festivității:

„Dragii noștri frați, stimați oaspeți și consăteni, azi scriem o nouă pagină de istorie: comunele Mihai Viteazu și Crihana Veche sunt mai aproape. Documentul oficial pe care urmează să-l semnăm reprezintă o punte de legătură între românii de pe cele două maluri ale Prutului și dă șansa concretizării proiectelor comune de dezvoltare. În ultimii ani ochii românilor sunt ațintiți cu precădere spre Occident. Este minunat că suntem sensibili față de problemele romilor, sirienilor și ale altora; însă suntem indiferenți față de problemele fraților noștri de limbă din Republica Moldova. Istoria ne-a despărțit și acum, în libertate, indiferența menține ororile războiului. Spunem că aparținem culturii europene, însă Europa nu se termină la Prut, ci ține până în îndepărtata Rusie. În data de 29 aprilie 2016, în sala Parlamentului României, unde au fost vreo 400 de primari din Republica Moldova și vreo 600 de primari din România, comunele noastre au semnat o intenție de înfrățire. Au urmat vizitele celor două Consilii Locale și s-a hotărât încheierea unei înțelegeri de cooperare, adică înfrățirea localităților. Ziua de azi este un moment de încărcătură emoțională pentru noi, cei din Mihai Viteazu, fiindcă îi primim pe frații noștri de dincolo de Prut. Frații în veci vor fi frați, indiferent unde se trag granițele. Înfrățirea cu localitățile de peste Prut este obligația noastră, a acelor români norocoși care au mai mult față de comunitățile greu încercate din Republica Moldova. Înfrățirea înseamnă că vrem să întindem o mână de ajutor în mai multe domenii: de la școală la sport, tineret, folclor și așa mai departe. Cu timpul vom colabora și în zona economică, precum și la cofinanțarea unor programe de infrastructură. Pentru noi acest lucru înseamnă asumarea unor responsabilități și a calității de frați. Astăzi așezăm pilonii unui pod simbolic, ai cărui stâlpi de susținere sunt bine înfipți în pământul istoriei, doi piloni care sunt la Mihai Viteazu și la Crihana Veche. Dacă totul este construit cu răspundere, oricât de lung este podul – acest pod are peste 700 de kilometri – va rezista în timp. Dorim un pod solid, nu pontoane peste Prut, care sunt luate de valurile vieții, de prioritățile vieții. De pe acest pod am dori ca generațiile viitoare să privească spre viitor și să putem lucra împreună.
Doamne, binecuvântează această zi!”
A urmat cuvântul doamnei Rodica Cucereanu, primar al satului Crihana Veche, raionul Cahul:
„În semn de recunoștință pentru deschiderea dumneavoastră, port azi ia ardeleană, pentru a arăta că și noi suntem deschiși cu sufletul și cu gândul. Este o zi în care frații își dau mâna și reconfirmă destinul nostru comun. Cu blagoslovirea părintelui de la Mihai Viteazu, cu protecția Arhanghelilor Mihail și Gavriil, care sunt apărătorii comunei Mihai Viteazu și ai satului Crihana Veche, punem astăzi piatra de temelie la construcția acestui prezent, dar și a unui viitor pentru oamenii din comunitățile noastre. Partizanii Marii Uniri nu ne pot da soluții pentru probleme noastre actuale, dar pot constitui un exemplu de asumare a responsabilității pentru împlinirea acestui obiectiv strategic al națiunii române. Cred să proiectul nostru comun este suficient de puternic prin voința românilor de aici și din Basarabia și, prin aceasta, poate să dăinuie în următoarele secole. Doamne ajuta!”
Au evoluat apoi pe scenă copiii Ansamblului de dansuri populare “Fiii Moților” - grupa mică și grupa mare, precum și ai Ansamblului de dansuri populare maghiare „Rugyek”, ambele din Mihai Viteazu, care au cinstit momentul și invitații cu dansuri, cântece și port popular.

“Azi am reconfirmat că suntem frați, că avem destine și istorie comune”
Am stat de vorbă cu doamna primar Rodica Cucereanu, Raionul Cahul, satul Crihana Veche, o localitate amplasată în Lunca Prutului, unde există nouă sate, atestată pentru prima dată în anul 1425.
- Când ați început și cum ați menținut această legătură cu comuna Mihai Viteazu?
Acum doi ani am participat la un eveniment în București, unde au fost prezenți primari din România și Republica Moldova. Acolo m-am întâlnit cu domnul primar din Mihai Viteazu, care mi-a spus că i-ar plăcea să semnăm un acord de intenție privind cooperarea și parteneriatul între comunele noastre. Eu am fost surprinsă, pentru că noi deja suntem înfrățiți cu alte trei localități din România, anume: Scânteiești, județul Galați, Oancea, tot județul Galați, care sunt vecinii noștri de vizavi, și Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. L-am întrebat de ce și mi-a spus că în urmă cu mulți ani un colectiv folcloric din Mihai Viteazu a participat la un festival internațional în județul Cahul și are o nostalgie și o amintire plăcută despre locurile noastre. Acel colectiv a fost atunci plasat să locuiască în Crihana Veche. Am hotărât amândoi că dacă există un antecedent în care noi ne-am întâlnit, ne-am cunoscut, atunci putem face ca acest lucru să dăinuie pe mai departe. Azi am reconfirmat că suntem frați, că avem destine și istorie comune. Această formalizare ne va permite să ne susținem reciproc și financiar, deoarece sufletește suntem aproape unii de alții.
- Vorbiți-ne puțin despre localitatea dumneavoastră.
Este amplasată în Lunca Prutului, unde există nouă sate, în imediata apropiere a vămii Oancea și la 50 de km de vama Giurgelești Galați. Suntem o localitate cu 5.000 de locuitori, care a fost atestată pentru prima dată în anul 1425.
- Cum a fost perioada de după 1989 pentru dumneavoastră?
A fost o perioadă dificilă, fiindcă resurse financiare nu erau, lumea era obișnuită să gândească mai puțin și să execute ordine mai mult. A trebuit să investim în schimbarea mentalității proprii și după aceea să încercăm să aducem schimbarea și în comună. Am învățat să scriem proiecte și să știm că nimeni nu ne este dator cu nimic, și dacă vrem să facem o schimbare în localitate, noi trebuie s-o facem, nu altcineva.
- Cum vi se par locurile de aici, din partea asta a Prutului?
La vecinii noștri lucrurile sunt în mare parte la fel, în afară de comunele în care primarii au investit prin proiecte cu fonduri europene, la drumuri, iluminatul stradal, eolienele, care sunt o sursă de venit suplimentar pentru bugetele locale. Se văd, de asemenea, și instituțiile care sunt renovate, aspectul lor general e mai bun. Diferența între cei din Moldova, care sunt mai aproape de noi, și Ardeal este – cel puțin noi așa am simțit – o deschidere mult mai mare. Ne place mult și muntele, ne copleșește și ne frapează măreția munților, fiindcă noi suntem aproape de apă, de râu. Cred că așa cum sunt munții, demni și falnici, așa sunt și oamenii, probabil că natura își pune amprenta asupra caracterelor oamenilor de aici; și asta se simte. Suntem încântați de faptul că domnul primar ne-a ales pe noi să venim și să vă cunoaștem.
- Ce înseamnă cei 100 de ani de la Marea Unire?
Pentru mine cei 100 de ani înseamnă mult: este un eveniment faptul că s-a produs atunci Unirea, dar este și marea mea durere, pentru că se simte diferența anilor, care și-au lăsat amprenta. Anii de când noi nu mai suntem cu Țara Mamă ne-au făcut să rămânem în urmă cu dezvoltarea, cu progresul pentru satele noastre, oamenii au plecat și suferim pentru aceste lucruri. Dar pentru că este sărbătoare și aniversare, apare totuși speranța ca măcar după o sută de ani se poate întâmpla o nouă reunire a celor două maluri de Prut, pentru ca noi să putem reveni acasă.