cetateniCa în fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, sute de turiști, din întreaga țară au poposit în Argeș, la Mănăstirea Cetățuia, din comuna Cetățeni. Aflată la altitudinea de 880 metri, pare un cuib de vulturi la care se ajunge, urcând pieptiș printre stânci. Pe marginea potecii ce duce la mănăstire sunt reproduse opririle lui Iisus pe drumul Golgotei, ceea ce dă urcuşului un caracter iniţiatic. Legendele înconjoară locul cu un abur de mister. Se spune că însuşi Zamolxis venea pe acest vârf, iar în peşterile din munte îşi găsiseră sălaş numeroşi sihaştri daci, numiţi de Strabon „cei ce umblă prin nori”. În altarul mănăstirii este un mic izvor care mai tot timpul anului e secat, dar izvorăşte în ziua de Izvorul Tămăduirii.

Ctitorul acestui lăcaș nu se cunoaşte cu certitudine. Se presupune că acesta ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare în al treilea strat de frescă în naos. Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru Vodă, a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti. Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul, care a trecut pe acolo în anul 1595. Domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc în 1658, iar în anul 1690 şi Constantin Brâncoveanu. Atunci schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung - Muscel. Scriitorul Petre Ispirescu spunea că la Cetăţuia "te simţi mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînţeleasă ţi se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume." Turistul cunoscător, care păşeşte printre stâncile argintii care ascund nenumărate taine şi ajunge în preajma Sfântului Lăcaş, este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care Mănăstirii i se mai spune și Meteora României.
Lângă mănăstire se află și celebra ”Cruce a dorințelor”, unde credincioșii leagă de ”Sfânta Treime” obiecte personale, simbolice, în temeiul uniunii cu dumnezeirea și al îndeplinirii rugilor.
”Este mai mult decât important faptul că avem pe teritoriul localității un asemenea lăcaș de cult, cu o încărcătură istorică și religioasă unice în România. Este, practic, cartea noastră de vizită”, spune primarul Claudius Ciobanu.